Diana dupa baita

Diana dupa baita

JOB NOU - MĂMICĂ

JOB NOU - MĂMICĂ

Ideea de a incepe un blog mi-a venit într-o zi răcoroasă de vară, imediat dupa ce Dienuţa a împlinit 3 luni, în timp ce mă plimbam cu ea în wrap prin parc. Dienuţa s-a născut pe 9 mai (de Ziua Europei :D) şi de atunci am început un training serios în noua meserie de...MĂMICĂ. M-am gandit să scriu despre acest nou job de MĂMICĂ în primul rând ca un jurnal pentru bebelina noastra şi în al doilea rând pentru că unele mămici sau chiar şi unii tătici ar putea să se regăseasca în experienţele prin care am trecut şi să le fie utile.

Nu îmi rămane decât să vă spun..ENJOY!


joi, 14 februarie 2013

Cand cea mica incepe sa fie... mare

                   Acum 5 zile Diana a împlinit 1 an şi 9 luni şi are deja 91 de cm. Mulţi tind să zică.. e încă  micuţă. Dar când o cunoşti de când stătea în burtică şi o vezi acum cum se uită fix în ochii tăi şi încearcă să repete cuvintele care se rostogolesc de pe buzele tale, şi cum îţi sare de gât şi te pupă atunci când vii înapoi de la muncă şi cum  înţelege deja multe lucruri pe care i le spui deşi nu se poate exprima şi ea în tot atâtea cuvinte ca şi tine ...te loveşte... nu mai e mică...E MARE şi o să se facă din ce în ce mai mare. Şi bucuriile, grijile, iubirea, speranţele noastre vor creşte proporţional odată cu ea.
                   Din noiembrie a venit soacră-mea la noi să stea cu Diana în timp ce noi suntem la muncă. Nu era neapărat ce îmi doream. În mintea mea totul era programat şi eram sigură că o să le pot face pe toate: Diana, soţ, traduceri, curăţenie, mâncare. Planul ăsta însă mi-a explodat în faţă. Să te concentrezi la muncă în timp ce copilul aleargă pe lângă tine şi îti cere atenţie nu e doar imposibil ci şi heart-breaking. Şi decât să ajung să cedez emoţional de tot am preferat varianta 2 - soacra - care s-a dovedit a fi o gură de oxigen. Mi-am regăsit oarecum echilibrul pe care îl pierdusem aproape de tot. Şi deşi nu mai petrec cu Diana decât câteva ore (4-5) după ce mă întorc de la muncă pot să spun că orele astea sunt mai de calitate decât cele 12 pe care le petreceam când eram toată ziua cu ea. Ne iubim, ne drăgălim, ne uităm la desene animate, sărim pe pat, ne jucăm cu piticii, ne jucăm cu Momo (aka Bruno :D).
                  Îi place să sară şi să danseze pe pat şi să facă feţe feţe în timp ce se uită în oglindă. Se joacă cu Bruno şi îi pune căciulă pe cap, eşarfă pe coadă, îl serveşte cu biscuiţi şi pâinea ei cu unt, îi aruncă mingea. Se împrietenesc din ce în ce mai bine pe zi ce trece.
                 În curând mamaia va pleca la ţară să se ocupe de pus în grădină toate cele şi va trebui să găsim o soluţie pentru Diana. Planul este să găsim o grădiniţă BUNĂ. Doar grădiniţa particulară e o soluţie la vârsta ei dar şi aici există riscul bolilor. Vom vedea...
                  Între timp Diana şi-a mai îmbogățit vocabularul. A mai spus Pizza, Oana, Gata, Cold, Bath, Pitichi, Duck, Fuk (Fork), Cheese, Lili (Hair), Tos (Toes), Nij (Ninge). Mai zice şi cuvinte inventate de ea - pâinea = mitichi, pufuleţii = boşi, nana = creoiane, pix Am observat că de o lună repetă foarte uşor cuvintele simple pe care le aude iar pe cele mai grele le poceşte dar încearcă să le pronunţe. Ştie să îşi aratediverse părţi ale corpului şi pronunţă cuvintele în engleză pentru ochi (ai), nas (nos), gură (mauf), urechi, hair (lili).
                She's a little genious! :D