Pe 5 decembrie copiii de la grădi din grupa baby şi mică grupa mică ne-au pregătit împreună cu educatoarele o frumoasă serbare pentru care au repetat intens, că vorba aia nu e uşor să stai pe scenă la 2 ani jumate-3 să spui o poezie, să dansezi şi să te abţii să fugi în braţele lui mami şi ale lui tati care te urmăresc emoţionaţi din sală. Diana a fost fulguşor de nea cu costumul realizat de mami.Serbarea de vară a fost şi ea frumoasă dar acum a fost mult mai bine ca şi performanţe pentru Diana. A spus poezia frumos şi tare la microfon, şi-a respectat rândul, a dansat toate dansurile şi chiar a respectat rutinele dansurilor.
Poezia ei a sunat aşa:
A-nceput să cearnă
Friguroasa iarnă
Hai băbuţă cerne
Peste tot aşterne
Şi mai fă-mi băbuţă
Drum de săniuţă!
Să vă spun oare despre emoţiile care te încearcă atunci când îţi vezi ghemotocul pe scenă vioaie şi atentă, concentrată şi veselă? O să încerc..deşi cuvintele nu pot exprima nici pe sfert trăirile inimii. Primul lucru... mi-au dat lacrimile...lacrimi de fericire, mândrie (E A MEA, E A MEA), uimire (WOW CHIAR ŞTIE POEZIA ŞI CHIAR DANSEAZĂ CU FIGURI :D ). Şi era aşa de frumoasă cu steluţe în păr, cu fustiţa bufantă şi ochişorii ca două mărgeluţe vesele.
