De când am rămas gravidă am tot citit pe ici pe colo diverse lucruri despre nastere, cum ar fi mai bine, cum sa faci un alta etc. Referitor la naştere am tot citit că e mai sănătos să naşti natural şi pentru tine şi pentru bebe, că te refaci mai repede, că lăpticul se porneşte mai uşor (şi îmi doream f tare să pot alăpta).
M-am hotărât să nasc natural deşi eram convinsă că nu voi putea din cauza miopiei forte de -7 (risc de dezlipire de retină). Am fost însă la consultaţie la 2 oftalmologi şi verdictul a fost ca retina mea arată aproape ca cea a unui om fără miopie, nu prezintă modificări şi drept urmare nu există nici un motiv care m-ar împiedica să nasc natural. A fost un moment foarte fericit pentru mine să aflu că voi putea naşte natural (deşi cu numai un an în urmă îmi ziceam că eu nu voi naşte natural, să stau acolo cu picioarele desfăcute pe o masă să se holbeze toţi la păsărica mea...dar în momentele alea numai de asta nu îţi mai pasă :)) ).
Peste tot scria că trebuie să îţi faci un plan al naşterii, să îi spui doctorului ce si cum ai vrea să fie naşterea. Nu am înţeles niciodată cum aş putea să îi dau eu sfaturi doctoriţei mele. Habar nu aveam ce înseamnă să naşti natural, ce mă aşteaptă, ce riscuri sunt, mai ales că bebe avea dublă circulară de cordon. Nu vroiam să iau vreo hotărâre care să mă pună pe mine sau pe Dienuţa în pericol. Aşa că am hotărât să mă las pe mâna doamnei doctor, că ea trebuie să ştie mai bine. Am făcut epidurală, am stat cuminte în pat toate cele 8 ore de travaliu, am împins când mi s-a spus, cât mi s-a spus (sau chiar mai tare de frică să nu se sufoce bebelina cu cordonul) şi cum mi s-a spus. Am împins ca nebuna de simţeam că îmi ies ochii din orbite şi deşi mi s-a făcut epiziotomie perineul meu s-a făcut ferfeniţă. Am născut practic in 10 minute. Recuperarea a fost grea, durerile mari şi abia acum după 3 luni mă simt refăcută 90%.
Acum ştiu ce înseamnă să naşti natural şi la următorul bebe voi fi mai în temă. Voi încerca să cer să nu mi se grăbească naşterea...sau o să încerc să nu mă mai grăbesc eu cu împinsul. Cred că ar fi trebuit să împing ceva mai mult timp şi mai uşor ca să nu mă rup at\t de tare.
Deşi am născut natural lăpticul nu a venit furios..cum mi s-a spus că o să se întâmple. Am tot pus-o pe Dienuţa la sân des dar în spital mi s-a dat biberon de completare pentru că nu îmi curgeau decât câteva picături de lapte. Când am ajuns acasă am încercat să fac cum citisem eu..trebuie să îi dai copilului sânul la cerere. Dar fiind primul copil canalele mele erau înfundate, lapte nu curgea mai deloc şi deja aveam răni sângerânde la sâni. După fiecare şedinţă de alăptat de 10 minute la fiecare sân cu dureri maxime din cauza rănilor de la sân şi lacrimi şiroindu-mi pe faţă bebe tot plângea şi eram nevoită să îi dau biberon. Într-un final mi-am luat o pompă electrică şi am reuşit să desfund canalele şi mi s-au vindecat rănile. Dar lapte nu era mult, şi în loc să îmi ascult instinctul şi să stau cu bebe la sân şi 3 ore dacă era nevoie până se sătura sau adormea de foame i-am tot dat completare biberon şi probabil din cauza asta nici nu mi-a crescut producţia de lăptic. La un moment dat mă hotărâsem să nu îi mai dau biberon deloc..dar bebe tot plângea şi soţul şi soacra îmi tot ziceau "dă-i biberonul, nu vezi că nu ai suficient lapte???" Toate astea asezonate cu durerile postpartum, trezitul noaptea, continuarea activităţii la firma noastră (eu fiind traducător) au dus la diminuarea lăpticului până a dispărut cu totul. Am reuşit să alăptez doar o lună jumătate şi asta în completare cu biberon.
Îmi pare foarte rău şi acum nu aş mai face la fel. Mi-am spus că la următorul bebe nu voi mai renunţa aşa de repede şi voi încerca să îl alăptez exclusiv, chair dacă asta ar însemna să nu prea dorm, să stau cu bebe le sân cât e nevoie. E mai simplu cu alăptatul decât cu biberoane, zeci de cutii de lapte praf (care nu e tocmai ieftin), sterilizări etc.
Pe de altă parte însă alimentatul cu biberonul mi-a permis să îmi continui activitatea la firmă (mai ales că venirea unui copil implică şi ceva cheltuieli în plus), bebe a crescut foarte bine şi la 3 luni arată şi se comportă ca un bebe de 4 luni, doarme toată noapte de la 9 seara la 8 dimineata şi e foarte fericită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu